Manastirea Bogdana – „Pogorarea Sf. Duh” si „Sfanta Treime”
Scurtă descriere
Situata pe Valea Trotusului, în comuna Stefan cel Mare, pe locul unui vechi schit, într-o zona cu paduri seculare, Manastirea Bogdana a fost ridicata în anul 1660. Dupa traditia locala primii calugari s-au asezat în acea zona începând cu secolul XIV în vremurile descalecatorului Bogdan venit din Cuhea Maramuresului peste Carpati sa întemeieze Tara Moldovei. Chiliile acestora erau raspândite prin padure si ei se adunau doar la sarbatori în jurul bisericii de lemn ridicata prin osteneala mâinilor lor. În secolul XVII sihastria Bogdana ajunsese cunoscuta în toata Tara Moldovei. Marele logofat Solomon Bârladeanu a transformat la 1660 sihastria în manastire, pastrând hramul „Pogorârea Sf. Duh”. Zidita din piatra si caramida, cu ziduri de aparare si turn clopotnita, cu biserica în plan treflat, a avut ca model necropola lui Stefan cel Mare de la Putna. Solomon Bârladeanu împreuna cu sotia sa Ana au înzestrat manastirea cu mosii, obiecte de cult, carti, odoare de argint. Lacasul a înfruntat de-a lungul vremurilor numeroase intemperii ale vremurilor, fiind jefuita de toate valorile. În 1793 biserica a fost aproape în întregime distrusa de un cutremur, iar pentru refacerea ei, s-a vândut Episcopiei Romanului una din mosiile daruite de ctitor. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, manastirea a cunoscut o intensa viata monahala, devenind cea mai mare manastire a judetului Bacau. Episcopia Romanului a început în 1979 refacerea vechii asezari monahale organizând totodata un depozit-muzeu care cuprinde un patrimoniu de de carte veche si arta medievala româneasca. Icoanele pastrate aici dateaza din sec. XVIII – XIX. Colectiile nu au caracter public. Tezaurul manastirii Bogdana mai cuprinde si pomelnicele unor biserici si schituri din judet.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv:
Din soseaua Onesti-Adjud pe partea dreapta si se intra pe drumul comunal Stefan cel Mare – Bogdana, sau din Adjud spre Onesti pe partea stânga, din satul Stefan cel Mare. Manastirea se afla la 4Km de sosea.
Podul de piatra al lui Stefan cel Mare
Localitatea: sat NEGOIESTI, com. STEFAN CEL MARE Adresa: Soseaua Onesti-Adjud km. 24Scurta descriere
Podul a fost construit din porunca lui Stefan cel Mare, peste pârâul Gârbovana, despre care traditia zice ca „a costat un kertic domnesc de 2000 oca sare”, asa cum arata S.P. Radian. Doctorul C.I. Istrate cercetând podul în anul 1904 în studiul „Biserica si podul de la Borzesti” arata ca: „podul este construit din piatra cu mortar de var gros, bolta de asemeanea construita cu bolovani rotunzi iar capetele boltii care se vad sunt lucrate gros tot din bolovani rotunzi”. De-a lungul timpului podul a suferit transformari si adaugiri. O refacere a avut loc în timpul lui Mihail Sturdza (aprilie 1834 – iunie 1849). Tot atunci „s-a ridicat un mic monument spre pomenirea cladirii podului, dar el a fost distrus cu ocaziunea constructiei liniei caii ferate. Bine ca cel putin a scapat podul!, remarca cu tristete doctorul C.I. Istrate. O alta refacere are loc în anul 1873 când s-a construit soseaua Adjud-Onesti si soseaua a fost asezata în dreptul primei cornise la 5,30 m deasupra radierului, având ca parapet înaltimea dintre cele doua cornise de 1,20 m dar cu timpul soseaua s-a înaltat si a ajuns si la cornisa a doua la 6,50 m deasupra radierului”. Cea mai importanta refacere are loc asa cum ne-o descrie C.I. Istrate în anul 1902-1903. Reparatii recente au fost facute cu prilejul comemorarii lui Stefan cel Mare în anul 2004.
Astazi Podul de piatra al lui Stefan cel Mare, arata astfel: are o lungime de 14 m, latimea 8 m, înaltimea 11 m iar deschiderea boltii de 5,80 m.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
Din Onesti spre Adjud, km. 24, partea stânga,dupa traversarea caii ferate.